Au trecut mai bine de şase luni de când nu am mai scris pe acest blog. Pe lângă motivul legat de timpul liber care a fost limitat, mai am unul obiectiv, zic eu, şi anume, acela că am aşteptat să văd cine mai este interesat de mesajul din denumirea blogului, autocunoaşterea.
Răsfoind lumea în lung şi în lat am observat că OAMENII nu mai sunt interesaţi de AUTOCUNOAŞTERE.Se cunosc deja atât de bine că nu mai au nevoie de informaţii, îndrumare şi ajutor. Asta nu poate decât să mă bucure dar nu cred că e aşa.
Acum 5 ani când am activat acest concept am fost motivat de dorinţa de a aduce o mică contribuţie la dezvoltarea personală şi a fi alături de semenii mei. Simt o dezamăgire deşi asta e din Ego, dar o simt.
De fapt, este fuga de AUTOCUNOAŞTERE. Oamenii fug de ei înşişi crezând că aşa scapă sau rezolvă problemele. Nimic mai fals. Ne punem în continuare Măşti ca să ne ascundem de noi înşine, căutăm totul în afara noastră şi ne rupem definitiv de Cine Suntem cu Adevărat, de Sinele Dumnezeu.
Eu acum m-am oprit. În timpul liniar m-am oprit. Stau în timpul Divin şi contemplu ceea ce sunt.
De acum nu mai aştept, pur şi simplu stau şi sunt. Cine vine către mine va trebui mai întâi să mă găsească, să mă vadă, să mă simtă. Eu sunt acelaşi, aici. Cine vrea să pornească acest proces de autocunoaştere îi sunt alături.
Vă îmbrăţişez cu iubire.
